Consiliul Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai (CSUBB) își exprimă dezacordul total față de amendamentul adoptat de către Senatul României cu privire la articolul 7, litera e)  din Legea Educației Naționale Nr. 1/2011. Conform votului din ședința de plen a Senatului României din data de 16 iunie 2020, amendamentul a fost adoptat în următoarea formă : „În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, inclusiv în unitățile care oferă educație extrașcolară, sunt interzise:… e) activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași.”.  

Interzicerea studierii unei teorii care se regăsește în discursul academic de peste jumătate de secol și care reprezintă obiectul cercetării interdisciplinare, având implicații demonstrate și validate științific în domenii vaste, precum dreptul, medicina, sociologia, asistența socială, psihologia, reprezintă nu doar un real pericol pentru continuarea progresului obținut în aceste domenii esențiale pentru dezvoltarea societății, ci și o transgresare a unor principii fundamentale protejate prin lege. Facem, astfel, referire la articolul 30 din Constituția României, care garantează dreptul la liberă exprimare și interzice „orice fel” de cenzură, și la articolul 123, alineatul 6) din Legea Educației Naționale, care interzice „periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimare liberă a opiniilor științifice și artistice.”.        

Studiul genului drept concept distinct de sexul consemnat la nașterea unei persoane datează din perioada interbelică și reprezintă unul dintre pilonii fundamentali pentru dezbaterea, pentru conturarea și pentru legiferarea unor acte normative care să asigure siguranța și bunăstarea cetățenilor oricărei națiuni. Orice neglijare a acestui aspect și orice îngrădire a dreptului unei persoane la autodeterminare cu privire la genul propriu contravin normelor care combat discriminarea și care, prin accepțiune comună, integrează principiul egalității de șanse în toate dimensiunile vieții sociale. De asemenea, adoptarea legii în cauză contravine articolului 22 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, conform căruia fiecare „persoană are garantate drepturile economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea proprie și libera dezvoltare a personalității sale.”. 

Așadar, a exclude o abordare a genului ca fiind un construct social complex – influențat de educație, de mediul cultural și de grupurile sociale mai mult decât de percepția asupra unor trăsături fizionomice, de măsurarea unor indicatori hormonali sau de catalogarea cromozomială –  deschide ușa către discriminare, către pierderea egalității de șanse și chiar către suprimarea identității unei persoane (drept garantat prin articolul 6, alineatul 2 din Constituția României – „măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.”). De asemenea, în conformitate cu Principiile de la Yogyakarta (elaborate în urma unei întâlniri din anul 2006, în Indonezia, a unui grup de 29 de experți mondiali din domenii care variază de la drepturile omului la studiul genului), dezvoltarea teoriilor cu privire la gen și la autodeterminarea identității individuale trebuie să fie, în mod explicit, protejată de către lege.   

Pentru a se putea lua decizii bazate pe o foarte bună informare și  asumare cu privire la adoptarea de către fiecare persoană a unei poziții proprii în ceea ce privește genul (ca fiind o parte esențială din identitatea individului uman și din cultura comună), este nevoie ca discuțiile și teoriile fundamentate științific să nu fie eliminate din programele școlare și din discursul purtat în mediul universitar, ci, mai degrabă, încurajate. Remarcăm, de asemenea, că această viziune este surprinsă și în articolul 3, literele g), i) din Legea Educației Naționale, care fac referire la „garantarea, prezervarea, dezvoltarea și exprimarea identității culturale” în învățământul preuniversitar și în cel superior, luând în considerare, din același articol, și literele n) și o), care se referă la „libertatea de gândire și independența față de ideologii, respectiv la „principiul incluziunii sociale”.

Pe baza argumentelor prezentate anterior, Consiliul Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai îi solicită E.S. Președintelui României să nu promulge această lege, ci să o retrimită către Parlamentul României pentru revizuire, adresându-i, în același timp, Parlamentului solicitarea de a ține cont, în cadrul procesului legiferator, atât de realitatea descrisă de știință  (prin ipoteze demonstrabile), cât și de demnitatea, de bunăstarea, de protejarea și de identitatea persoanelor asupra cărora legile României se aplică.